Detalii revistă
Fondatori:
Niculai & Mariana Maluş; Ana-Maria Maluş; Marina-Gabriela Maluş.
Director: Niculai Maluş;
Redactor şef: Ana Florescu.
Colegiul de redacţie:
Secretar de redacţie
Marina-Gabriela Maluş; Redactor şi administrator site
Doru Ştefănescu;
Redactori: Mariana Maluş; Ana-Maria Maluş; Smaranda Pintilei; Tătaru Camelia Luminiţa
… am sa spun, ca de foarte mult timp ma bate gândul de a iniţia şi organiza apariţia unei publicaţii, în aceste locuri unde a copilarit şi crescut Eminescu.
Greu a fost sa-i dau şi un titlu!
În cele din urma, am considerat ca cel mai potrivit este: ,,Porni Luceafarul”. Altfel, cred, ca nici nu se putea!
Recunosc, aici, am primit sprijin şi chiar un contract de parteneriat.
Revista ,,Porni Luceafarul” apare ca o necesitate pentru a completa un gol în acest spaţiu plin de adânci semnificaţii, pentru a fructifica moştenirea valorilor culturale şi spirituale ale existenţei...
Eveniment inedit dedicat presei botoşănene la Muzeul Judeţean
Autor: BotosaniNews.ro, 26 iunie
Marţi, 29 iunie, de la ora 11.00 la Muzeul Judeţean Botoşani, va avea loc un eveniment cultural deosebit dedicat presei botoşănene. Este vorba despre un simpozion şi o expoziţie organizate la Sala Polivalentă a Muzeului Judeţean sub titulatura “Personalităţi şi instituţii emblematice în istoria Botoşaniului – Scarlat Callimachi şi Ziarul Clopotul”. Scarlat Callimachi a fost un scriitor român şi gazetar în presa comunistă, colaborând la Facla, Chemarea, Clopotul...
Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu la ceas jubiliar
Text: Ana Florescu – muzeograf, Memorialul Ipoteşti
Zilele Eminescu – ediţia XLIII – Ipoteşti, 14 – 15 ianuarie 2010, au debutat sub semnul jubileului împlinirii a 160 de ani de la botezul poetului Mihai Eminescu, primit în miez de ianuarie, la biserica Ospenia, în miezul în târgul Botoşanilor.
Naşterea celui ce rămâne de la Constantin Noica încoace omul complet al culturii româneşti, a prilejuit debutul manifestărilor ipoteştene, în parteneriat cu Şcoala cu clasele I-VIII Mihai...
FACSIMILAREA MANUSCRISELOR EMINESCIENE
Autor, Muzeograf Ana FLORESCU, Memorialul Ipoteşti
Constantin Noica, în „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”, vorbind despre „miracolul” celor 44 de caiete ale poetului, aflate la Biblioteca Academiei Române, îl citează pe Nicolae Iorga, care, în 1903, scria: „un nou Eminescu apăru: minte setoasă de a şti, suflet doritor de a împărtăşi altora…ochi puternici, ţintind necontenit idealul”. Un timp, au fost voci care au ironizat expresia „omul deplin al culturii româneşti”, aşa încât...
Biblioteca Naţională de Poezie, Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu
Autor, Smaranda PINTILEI – bibliotecar
Scriitorul argentinian Jorge Luis Borges (1899 – 1986) scria în cadrul unei teme privind imaginaţia: ,, Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci, alte persoane consideră că ar fi o grădină, alţii şi-l pot închipui ca un palat, eu l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă şi aici mă aflam eu.”
Dar, fiind neapărat necesar şi imperios să trecem de la imaginaţie la evidenţă, încercăm să prezentăm o bibliotecă, aşa cum e...
Proiect cultural “Răsai ca o icoană – 8 Martie – Ziua Internaţională a Femeii”
,,Carnavalul Primăverii” la Ipoteşti
Autor, Muzeograf Gianina Zaharescu, Memorial Ipoteşti
În paginile unui amplu program cultural, bine structurat şi pus la punct de specialiştii Memorialului Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii “Mihai Eminescu” a fost prevazută şi întîmpinarea primăverii printr-o activitate culturală intitulată : “Răsai ca o icoană” – 8 martie – Ziua Internaţională a Femeii”.
Nu este o acţiune la prima desfăşurare, ea avînd o tradiţie de...
Anul 1866 este cel al primelor manifestari literare ale lui Eminescu.
În 12/24(stil nou) ianuarie moare profesorul de limba româna Aron Pumnul. Elevii scot o brosura, Lacramioarele învaţăceilor gimnazisti (Lacrimioare… la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare si poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnata M. Eminoviciu, privatist.
La 25 februarie/9 martie (stil nou) debuteaza în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-as avea. Iosif Vulcan îl convinge sa-si schimbe numele în Eminescu si, mai târziu, adoptat si de alţi membri ai familiei...
Cele mai vechi dovezi de locuire pe teritoriul comunei sunt datate înca din paleolitic, mai exact din paleoliticul superior. Acesta este documentat prin semnalari de suprafaţa în punctul Ceir – pe raza localitaţii Cucorani (Alexandru Paunescu, Paul Sadurschi, Vasile Chirica, Repertoriul arheologic al judeţului Botosani, vol. I si II, Bucuresti, 1976, p. 175) si pe teritoriul satului Baisa de unde provin câteva nuclee si lame microlitice care, tipologic, ar putea fi încadrate în tardenoasian si paleoliticul superior (op. cit., p. 180).
Cultura Precucuteni este documentata, pe teritoriul...
BUSTUL LUI MIHAI EMINESCU DIN PARCUL „MIHAI EMINESCU” DIN BOTOŞANI
Autor, Ionel BEJENARU
În 1889, la un congres al studenţimii române, desfăşurat la Ploieşti, studentul de atunci Corneliu Botez, botoşănean, scriitorul şi consilierul juridic de la Curtea de Casaţie, de mai târziu, autor al unor importante contribuţii documentare eminesciene, avea să propună aşezarea în Botoşani a unui bust ridicat în memoria Luceafărului Poeziei Româneşti. Fondurile necesare s-au strâns prin subscripţie publică. Relevăm, în acest sens, contribuţia la strângerea lor a unor societăţi...
Cum îl (re)citim pe Eminescu?
Autor, Dumitru LAVRIC
Din motive extrem de variate, mai mult sau mai puţin raţionalizabile, editarea operei eminesciene a rătăcit mai mult de un secol spre soluţionări incomplete guvernate inclusiv de aproximări care au afectat chiar interpretarea esenţei acesteia, monumentul literar eminescian în integralitatea sa lipsind şi astăzi culturii naţionale româneşti.
Dezordinea manuscriselor, greutăţile uneori insurmontabile privind descifrarea acestora, mulţimea variantelor, nebuloasa numeroaselor ,,bruioane”, dificultatea trecerii scrisului eminescian...